Vulpea în labirint

Vulpea rebelă din Virusul din Pădurea noastră, maestră în arta furtișagurilor și a păcălelilor, desprinsă parcă din povești, transformându-se în personalități diferite și pitorești cu fiecare aventură prin care trece (își schimbă mereu numele), reușește să dea peste cap întreg universul unei închisori-labirint în care intră, de bună-voie, pentru a sustrage o… coadă de urs. Da, poate cea din povestea cu ursul și vulpea.

Abilă, înzestrată cu un special simț al observației, folosindu-se atât de șiretlicuri ingenioase, cât și de farmecul personal, atrage în aventurile sale un orbete singuratic, dispus să facă orice pentru un „strop” de companie și care cunoaște în detaliu harta închisorii-labirint.

E urmărită atât de corbii cărora le sustrăsese cașcavalul, cât și de păianjenii-paznici. Un râs face un reportaj despre închisoare, un șoarece are propriul său teritoriu compus dintr-o bucătărie, iar un uliu e un ucigaș sadic ce trebuie învins.

De aici, un întreg șir de situații spumoase, tensionate, neprevăzute, pline de suspans, umor, fină ironie.